Aurul este unul din cele mai vechi materiale restauratoare folosite în stomatologie, având în vedere faptul că el prezintă, în forma sa pură, o serie de proprietăți care îl recomandă în acest sens.

Aurul este folosit în diverse forme ca material de restaurare în tratamentul cariilor simple.
Restaurările directe cu aur se bazează pe proprietatea de coeziune a acestuia, prin care părți dintr-un metal maleabil puse în contact strâns și comprimate vor adera intim, formând o masă unică și dând naștere la legături metalice.

Restaurările directe cu aur, cunoscute și sub denumirea de aurificații, se realizează direct în cavitatea bucală prin compactare, folosindu-se aur coeziv la temperatura camerei. Există mai multe tipuri de aur coeziv care diferă prin structura lor metalurgică, însă cele mai multe conțin aur dentar, pur, de 24 de carate. Restaurările indirecte din aur (coroane, onlay-uri, etc.) se realizează în laboratorul de tehnică dentară, de către tehnicianul specializat în acest sens.

În restaurările directe din aur se folosesc 2 categorii de aur dentar: aur precipitat și folie de aur.
Utilizarea aurului clientului presupune riscuri mai mari și nu ne asumăm răspunderea pentru integritatea în timp a aurificațiilor respective.

Avantajele aurului ca material de restaurare:

• cea mai bună biocompatibilitate dintre toate materialele dentare
• permite o închidere etanșă foarte bună a cavității, adaptare marginală foarte bună
• durabilitate foarte mare în timp, uneori pe viață
• rezistență foarte mare la coeziune
• uzura similară cu cea a structurilor dure dentare naturale

Dezavantaje:

• nefizionimice, au culoare diferită față de cea a țesuturilor naturale dentare
• sunt cronofage, cer un timp lung pentru realizare implicând o tehnică de lucru lentă
• cer o manualitate deosebită a medicului
• energia folosită pentru condensare se distribuie și la țesutul pulpar, putând produce, în cazul în care cavitatea este adâncă, leziuni pulpare ireversibile. De aceea se utilizează în procese carioase unde stratul de dentină are o grosime mai mare de 2mm și obligatoriu pe dinți fără suferință pulpară sau parodontală
• cost ridicat